În data de 8 octombrie 2015, Liceul Waldorf din Timişoara a găzduit prelegerea doamnei Daphne von Boch, medic antroposof. Irina Trif ne-a oferit o traducere curată a mesajului, pentru care îi mulţumim mult! Acest eveniment a avut loc prin colaborarea cu iniţiativa de medicină antroposofică şi agricultură biodinamică de la Vrsac, Serbia, coordonată de soţii Zoran şi Maria Petrov şi cu ajutorul colegului nostru, Ciprian Militaru. Consemnarea şi adaptarea textului vă este oferită de Daniela Lazăr, medic.
Tema conferinţei susţinute de doamna Daphne von Boch a fost legată de alimentaţia sănătoasă: Ştim cu adevărat ce mâncăm? Deşi evenimentul a fost anunţat cu doar 48 de ore înainte, am reuşit să ne adunăm în jur de 40 de participanţi, ceea ce arată interesul mare al comunităţii noastre pentru acest subiect.
Felul în care mâncăm este important atât pentru sănătatea noastră în ansamblu, cât şi pentru calitatea gândirii noastre. Există studii medicale care dovedesc că grăsimile „rele” alterează pereţii vaselor sangvine din creier, ceea ce modifică gândirea. Doamna doctor ne-a mărturisit că, pe măsură ce înaintează în vârstă, recomandă tot mai mult în terapia pacienţilor săi schimbări în felul de a mânca.
În alimentaţie au existat şi există diferite mode: au fost proscrise pe rând untul, produsele lactate, grăsimile, carbohidraţii şi altele. Acum circulă moda alimentaţiei în funcţie de grupele sangvine. Acest fenomen arată că nu ne e uşor să dobândim un discernământ în acest domeniu. Nu ne putem baza pe experienţă, pentru a alege ce ne generează sănătate prin alimentaţie. Pot să treacă ani de zile până constatăm că un aliment care ne place de fapt ne face rău şi atunci e deja prea târziu. De aceea, pentru a alege sănătos în domeniul alimentaţiei avem nevoie de o lumină nouă, cu ajutorul căreia să cunoaştem cu adevărat alimentele.
Pentru a descoperi această lumină nouă, am pornit de la întrebarea: oare de ce mâncăm? Au venit diferite răspunsuri: pentru că ne e foame, pentru a redobândi energie, pentru că ne place, pentru că ne linişteşte, pentru a ne împrospăta viaţa. Noi mâncăm pentru a trăi. Foamea este o parte a instinctului care ne ţine în viaţă. Ce trebuie să mâncăm pentru a trăi? Putem trăi cu pietre, spre exemplu doar cu sare? Nu, pentru că sarea e moartă, nu conţine viaţă. Este interesant că putem trăi doar cu acele alimente care conţin viaţă, cu plante şi cu animale. Amândouă conţin viaţă. Animalele trebuie să mănânce şi ele. Ele mănâncă plante (şi animale). Cu ce se hrănesc plantele? O plantă are nevoie de apă, de puţine minerale din pământ, de bioxid de carbon din aer şi, atunci când are lumină de la soare, din apă şi bioxid de carbon planta produce carbohidraţi, substanţa vie ce formează corpul plantei. Din acest proces rezultă oxigenul, pe care planta îl expiră în atmosferă. Planta are puţine proteine şi puţine grăsimi. Lumina este cea de care are nevoie planta pentru a produce viaţă, substanţă vie. Viaţa este lumină transformată.
Putem observa şi procesul invers: ce putem arde? Putem arde o piatră? Nu. Arde doar ceea ce are viaţă sau a avut cândva viaţă: fân, lemne, petrol. Avem, de exemplu, un lemn, acesta arde preluând din aer oxigenul, care se combină cu carbonul şi rezultă bioxid de carbon care se elimină în atmosferă şi tot acolo se elimină apa sub formă de abur. Ce mai rezultă prin arderea lemnului? Lumină şi căldură, ca de la soare.
Animalele şi fiinţele umane mănâncă substanţă vie. Ce se întâmplă în animale şi fiinţele umane când mănâncă, de exemplu un morcov, nu un lemn? Îl transformăm în căldură în corpul nostru şi de asemenea şi în lumină interioară. Aceasta este conştienţa. Animalele şi fiinţele umane sunt treze. Dacă rupi o frunză, planta nu are nicio reacţie. Dacă tragi o pisică de coadă, ea se întoarce şi te ameninţă, dacă mângâi pisica, ea toarce. Pisica are conştienţă. Ea arde ceea ce mănâncă şi din asta îi rezultă căldură în corp şi lumină în conştienţă. De ce mâncăm? Mâncăm ca să trăim. Mâncăm substanţă vie. Avem nevoie de viaţă, ca să rămânem în viaţă în corpul nostru şi pentru a rămâne conştienţi.
Un mistic german a scris o poezie foarte frumoasă:
Pâinea nu ne hrăneşte.
Ceea ce ne hrăneşte în pâine
Este Lumina Lui Dumnezeu,
Este Viaţă, este Spirit.
Este carnea mai sănătoasă decât plantele? Nu, animalele folosesc o parte din lumina şi viaţa ce vine de la plante pentru propria lor conştienţă. Carnea este lumină şi viaţă second-hand (ca şi hainele, care au fost folosite deja de altcineva). Există animale care nu au prea multă conştienţă, de exemplu, peştii. Pentru a face un kilogram de carne de peşte, ai nevoie de un kilogram de cereale. Dar o vacă este mult mai conştientă. Dacă vrei să produci un kilogram de carne de vacă, ai nevoie de nouă kilograme de cereale. Ce fel de carne este mai sănătoasă pentru om, de peşte sau de vacă? De peşte, desigur.
Aceasta este cheia către o alimentaţie sănătoasă: să alegem în alimentaţia noastră cea mai directă cale către lumina şi viaţa care vine de la soare. Pe acestea noi le transformăm în viaţă în corpul nostru şi în contienţă de sine în spiritul nostru.
Cu această cheie a înţelegerii am privit apoi împreună diferitele feluri de carbohidraţi din zahăr, miere, fructe, legume, cereale şi am desluşit unele îndemnuri pentru viaţă sănătoasă. De exemplu: persoanele slăbite, obosite mereu, mereu răcite, cu infecţii repetate, care au alergii sau cancer sau probleme de fertilitate (adică nu au destulă viaţă pentru a o da altei fiinţe) să se oprească să mănânce zahăr pentru patru săptămâni cel puţin, adică nimic ce conţine zahăr, nici ciocolată, nici prăjituri. Nici chiar miere, mai mult de o linguriţă pe zi. Să mănânce în schimb multe fructe şi legume crude, nepreparate termic şi de asemenea şi cereale care mai au viaţă în ele. Acestea sunt cereale ce provin din agricultura biodinamică. Aceasta este o agricultură dezvoltată tot din antroposofie. Sau cereale de la noi, de la ţărani, din agricultura biologică, produse fără îngrăşăminte chimice. Se pot testa de exemplu seminţe de secară. Se lasă la înmuiat pe o farfurioară într-un strat subţire de apă câteva seminţe de secară. Dacă după patru zile seminţele au încolţit, e semn că în ele mai este viaţă. Putem folosi aceste seminţe în felul următor: de cu seară, măcinăm o mână de seminţe cu o moară manuală sau cu o râşniţă cu cât mai puţine turaţii pe minut. În momentul în care măcinăm bobul, el începe să moară. Dacă îl mâncăm nemăcinat, el iese afară pe cale naturală nemodificat, pentru că dinţii noştri nu sunt suficient de puternici pentru a-l mărunţi. De aceea măcinăm cerealele, dar nu astfel încât să se încălzească prea tare. Cu cât făina rezultată e mai caldă, cu atât rămâne mai puţină viaţă în ea. De aceea preferăm acest mod incomod de măcinare. Vrem să păstrăm cât mai multă viaţă în această făină. Seara înmuiem făina de secară cu apă şi dimineaţa o mâncăm crudă. Putem adăuga o banană şi două linguri de iaurt sau smântână. Este un fel de müsli, dar e crud. Viaţa din secară îmbunătăţeşte viaţa persoanelor slăbite şi doar prin această măsura dietetică, starea lor de sănătate se îmbunătăţeşte mult.
La întrebarea unuia dintre părinţii prezenţi, dacă şi copiii ar trebui să urmeze un regim lacto-vegetarian, doamna doctor Daphne von Boch a răspuns: este foarte bine pentru copii să urmeze o alimentaţie lacto-vegetariană, pentru că ei au nevoie de foarte multă viaţă. Corpul lor creşte foarte mult, la fel şi conştienţa de sine. De aceea este un păcat, dacă cineva nu dă zilnic copilului hrană vie, pentru că el creşte slăbit şi pe la patruzeci de ani ajunge să se îmbolnăvească. Plantele au cea mai multă putere pentru sănătate, plantele crude au şi mai multă putere decât plantele gătite, de aceea trebuie să avem grijă ca şi copiii să primească o treime hrană crudă pe zi, adică o salată şi un fruct proaspăt pe zi. Proteinele e bine să le primească din lapte. Nu din ciuperci, soia sau carne. Şi dulciuri? Duminica. O dată pe săptămână nu e o problemă, dar nu zilnic.
Am primit recomandarea pentru o carte, pe care se bazează acest fel abordare în domeniul nutriţiei: What are we really eating? (Ce mâncăm cu adevărat?) scrisă de dr. Otto Wolff, profesorul doamnei doctor, despre care vorbeşte cu mare recunoştinţă şi admiraţie.
Cunoaştem că în istoria omenirii a existat potopul, care a urmat unui mod de viaţă nesănătos al oamenilor din vechime. În zilele noastre, alimentaţia nesănătoasă are consecinţe la fel de dezastruoase. Mâncăm de dimineaţa până seara dulciuri. Americanii mănâncă mai mult zahăr decât făină! Totul este dulce: supa, salata, pâinea. Sunt atât de mulţi oameni bolnavi în Statele Unite! Hrusciov spunea că nu trebuie să lupte împotriva americanilor pentru că ei se sinucid prin mâncarea lor. La fel cum ruşii se sinucid prin alcool. Este groaznic, dar e adevărat! De aceea este foarte important să cunoaştem şi să alegem ceea ce e sănătos şi nu să urmăm orbeşte diferite mode. Noul potop se va manifesta prin faptul că puţinii oameni sănătoşi nu vor putea face faţă avalanşei de oameni bolnavi, asta şi din cauza alimentaţiei nesănătoase.
De aceea, orice demers conştient pentru alimentaţia sănătoasă este de nepreţuit. Pe lângă orele practice la bucătărie, pentru pacienţii de la Clinica Haus am Stalten, doamna doctor oferă deseori prelegeri cu acestă temă, iar aceste prelegeri sunt susţinute de terapie prin artă, de exemplu prin pictură. La final, am privit câteva din picturile de la aceste ore speciale, în care a fost pictată o sămânţă din care creşte o plantă, totul în legătură cu lumina şi culoarea dimprejur şi drumul până la următoarele seminţe, în care am întrezărit ceva din lumina şi culoarea ce înconjura planta. În acest fel oamenii nu numai aud despre ce este viaţa ci şi experimentează direct, vieţuind prin pictură această cunoaştere.