O poveste de dragoste foarte specială

de Rinke Visser şi Josien de Vries

Traducere: Sanda Dale

Câteodată trebuie să călătorim cale lungă pentru a ne afla destinul…

Şi de unde să ştim încotro s-o luăm…?

Sau este vorba doar despre drumul în sine?

A fost Ileana Toma cea care – inspirată de ceea ce a întâlnit cu ocazia unui seminar de „Scriere autobiografică” la Conferinţa Mondială de Biografie din 2005 desfăşurată la Dornach – l-a invitat pe Rinke Visser în România.

Ce faci atunci când ţi se adresează o „chemare”? Ce faci atunci când destinul îţi bate la uşă?

Toate lucrurile încep cu un „Da”. Aşa că asta facem noi – ca lucrători dedicaţi în domeniul cunoaşterii de sine – asta spunem de obicei. A urmat condiţia: dacă te descurci să organizezi un curs, vom veni în România.

Şi Ileana s-a descurcat.

În toamna anului 2005 Rinke a aterizat la Bucureşti pe aeroportul Henri Coandă, unde România părea că îl aşteaptă: mulţi, mulţi oameni cu ochi negri, încă necunoscuţi, dar frumoşi şi deja dragi. A stat puţin şi a aruncat o privire… până a apărut Ileana.

Când Rinke îşi aminteşte această primă întâlnire, spune: „chiar din primul moment m-am îndrăgostit literalmente de această ţară.”

Este oare asta ceea ce putem numi experienţa unei rezonanţe karmice?

În orice caz, acesta a fost începutul unui angajament de 7 ani la contribuţii în domeniul biografiei, pedagogiei şi dezvoltării personale. Numeroase cursuri, conferinţe şi consultaţii individuale, culminând cu pregătirea unor grupe de pionieri curajoşi care tânjeau să înveţe să lucreze cu Biografia nu doar pentru ei ci şi în folosul celorlalţi.

Vorbind din punct de vedere biografic, 7 ani acoperă un mic ciclu complet. În timpul muncii în România Rinke a ajuns în cel de-al şaptelea deceniu al său, iar la momentul când s-a decis să finalizeze munca sa în România, el împlinea chiar un mare ciclu complet: 72 de ani de viaţă pe Pământ, care echivalează cu o zi cosmică din anul platonic. Era oare timpul să se oprească din muncă? 

Nici vorbă! De ce? Atâta vreme cât era sănătos şi în putere şi iubea ceea ce făcea? Dar era timpul pentru o pauză în ceea ce priveşte România. Sămânţa plantată avea nevoie de timp să se odihnească, să germineze, să crească. Şi asta s-a întâmplat!

În România, Biografia – fiica Antroposofiei – nu doar că a găsit un cămin sub forma „Alma Sophiei” în Bucureşti, dar a crescut şi în inimile multora dintre cei care au participat la prima rundă de cursuri. Astfel, 6 pionieri în ale Biografiei din România au reuşit să se alăture Comunităţii Biografice Mondiale şi să participe la Conferinţa bi-anuală din 2013 la Emerson College în Marea Britanie. Ei au adus un vânt de prospeţime est-europeană în această mulţime de oameni printre care se aflau mulţi „bătrânei”, care au fost încântaţi de această întorsătură de situaţie. Noua generaţia a apărut!

Noua generaţie a bătut din nou la uşa olandezilor. Nu doar pentru a-i cere lui Rinke să se întoarcă, dar de data asta pentru a ne angaja pe amândoi – ca parteneri de viaţă şi de muncă – în programul de vară dedicat Biografiei la Simeria Veche în 2014. Ei ne-au întrebat ce-am vrea să aducem. Noi am vrut să ştim ce ar vrea ei să vadă întâmplându-se… Şi în această atmosferă de încredere reciprocă şi întrebări deschise – care în timp a devenit gestul caracteristic al cooperării noastre – ne-am regăsit fiecare în „esenţa întâlnirii”: dintr-odată titlul Cursului de Vară şi-a găsit exprimarea: „Arta de a te conecta”.

Această tabără de vară cu peste 60 de participanţi nu doar că ne-a umplut de bucuria de a face dar s-a dovedit a fi premiza pentru faza următoare în dezvoltarea muncii biografice pe filiera olandeză în România. În noiembrie 2014 două grupuri au început, în două oraşe din România, un program de pregătire de doi ani constând în 8 module de week-end: Munca biografică în folosul dezvoltării personale şi a creării de comunităţi. În Bucureşti cursurile s-au organizat şi purtat cu grijă de Anca Barbu şi Camelia Oprea, iar în Cluj au fost găzduite cu graţie de Roxana Stăncel, Ioana Pastuhov şi Jan Dragoş.

Acest program s-a încheiat în vara anului trecut. Peste 50 de persoane au venit în contact cu ceea ce munca biografică poate face pentru comunităţi şi pentru dezvoltarea personală. Pe parcursul programului, aceste cursuri s-au transformat în proiecte şi participanţii au început să devină artişti sociali. Acum ei ştiu din experienţă că:

Judecata este vocea Trecutului

Iubirea este puterea Prezentului

Încrederea este purtătoarea Viitorului.

şi că:

În Acum

Trecutul şi Viitorul

Se întâlnesc.

(meditaţia pentru cei care lucrează cu Biografia, găsită în România de către Rinke Visser în 2007).

Ei au explorat pământul sfânt şi misterios al propriei poveşti de viaţă, poveştile tovarăşilor de călătorie şi ale celorlalţi parteneneri cu care au exersat şi sunt acum dispuşi să aplice ceea ce au dobândit pe parcursul proiectului, aflându-se la dispoziţia oricui îi solicită, fiecare în maniera sa personală. Iar acest lucru se înscrie perfect în dispoziţia sfatului important pe care ni l-a dat Rudolf Steiner: „totul în funcţie de posibilităţi şi necesitate”.

Şi asemenea artiştilor care la sfârşitul pregătirii profesionale organizează un concert sau o expoziţie, participanţii la Cursul/Proiectul Biografic s-au prezentat lumii şi s-au făcut vizibili într-un Eveniment Biografic de vară, care a avut loc la Simeria Veche în august 2016. Toţi cei care doreau să exploreze şi să experimenteze bucuria şi puterea-aducătoare-de-sens a muncii biografice a fost invitat cu drag să participe, să ia parte la acest eveniment. Au existat grupe de lucru, exerciţii biografice, prezentări, conferinţe, timp pentru recreere şi discuţii individuale… o bogată varietate de evenimente şi posibilităţi interesante. Noi, ca traineri şi specialişti cu state vechi în munca biografică am contribuit de asemenea şi am colaborat cu absolvenţii cursului în mod co-creativ şi inspirat.

Acum, privind în urmă pe cale la rezultatele şi experienţele din cei 12 ani de legătură cu România, ce ne-am dori mai mult? 

Nimic! Nu există „mai mult”.

Ne simţim recunoscuţi în misiunea noastră, primiţi cu inima deschisă şi pentru asta suntem profund recunoscători. Am fost atinşi de misterul Iubirii, această putere extraordinară care creşte pe măsură ce o dăruieşti. Este cheia conectării, întâlnirii, vindecării, cheia şi condiţia pentru omenie şi interes autentic, cheia pentru recunoaşterea karmică şi ne permite să creştem atunci când şi noi permitem altora să o facă. Împreună am creat o mare experienţă de învăţare pentru toţi cei implicaţi.

Ce anume am învăţat?

Am învăţat că nu trebuie să fim perfecţi pentru a inspira şi încuraja. Că ne este permis să experimentăm şi să încercăm şi că suntem în regulă aşa cum suntem. Oare pentru că românii s-au conectat cu intenţiile noastre mai degrabă decât cu performanţele noastre? Sau pentru că voi, oamenii din est înţelegeţi mai mult din înţelepciunea inimii, pentru că înţelegeţi mai mult despre dragoste şi acceptare, despre realităţile invizibile din jurul nostru, despre Christos?

Este însă clar că noi, cei din vestul Europei ne purtăm de obicei foarte diferit. Nu suntem nici pe departe atât de explicit aproape de viaţa alături de lumea spirituală; de multe ori mult mai concentraţi asupra vieţii de zi cu zi, a planificării pasului următor, de multe ori prea exigenţi şi precişi, ca şi cum am fi prinşi într-o structură pre-definită, într-un plan deja stabilit… Dar participanţii la cursurile noastre au adus libertate prin a-şi lua timp, a acţiona fiecare în ritmul său, oferindu-ne încredere nelimitată în procesele care s-au desfăşurat în şi împrejurul proiectului nostru. Ei au acceptat invitaţia noastră, au intrat în proiect şi au găsit în propunerile noastre sensul şi înţelesul propriu. Această libertate a facilitat creativitatea, inspiraţia şi jocul. Iată modul în care   România   a   devenit  „laboratorul”  de  creaţie pentru munca noastră biografică. Mai multe „unelte biografice” pe care acum le predăm în toată lumea, în China la fel ca şi în America au fost create în această parte a Europei răsăritene, atât de dragă nouă.

Nu este extraordinar, ciudat şi foarte special în acelaşi timp? Noul se va naşte din Iubire adevărată, deoarece Iubirea este puterea creatoare.

Dragi prieteni din România, vă mulţumim din adâncul inimilor noastre!

One Reply to “O poveste de dragoste foarte specială”

  1. Mulțumim pentru o traducere atât de inspirată, într-un limbaj atât de efervescent.

Nu se adaugă comentarii.